Psihoterapeut, psihiatru, psiholog: care este diferența?

Potrivit unui studiu realizat de Gradus Research, aproape 71% dintre ucraineni au fost afectați de stres în ultimele luni, iar 50% dintre respondenți s-au confruntat cu anxietate și tristețe. Printre principalele motive: războiul, problemele financiare, situația socială-politică din țară.

Psihicul uman este conceput în așa fel încât să poată rezista la astfel de stări care apar ocazional sau pe termen scurt. Însă expunerea prelungită la stres poate afecta resursele interioare chiar și ale unei persoane sănătoase. Și atunci, fără ajutorul din exterior nu se mai poate face față.

La cine să apelați atunci când vă confruntați cu probleme psihologice – la un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru? Și există vreo diferență între aceste specialități?

Deseori, granițele dintre acestea se întrepătrund și o profesie se suprapune cu cealaltă. Dar, totuși, aceștia sunt specialiști diferiți. Să analizăm în detaliu specificul activității fiecăruia dintre ei.

Psihologul

Acesta nu este un medic, prin urmare nu trebuie să urmeze studii în domeniul medicinii.

Psihologul oferă asistență persoanelor sănătoase care întâmpină anumite tulburări emoționale din cauza problemelor din viața și a situațiilor cotidiene. De exemplu, problema adaptării copilului la o nouă școală, neînțelegeri la serviciu, o criză creativă sau nemulțumirea față de propria viață.

Psihologii pot să desfășoare activități științifice, să ofere consiliere și training, să ajute la alegerea viitoarei profesii, să testeze nivelul de inteligență sau toleranța la stres, să ofere sfaturi pentru depășirea anxietății și a stresului și să ajute la selectarea candidaților pentru angajarea în companii și organizații comerciale.

De asemenea, psihologii își desfășoară activitatea în școli, întreprinderi, centre de consiliere psihologică și servicii de asistență telefonică. În cadrul ședinței de consiliere, aceștia oferă persoanei posibilitatea de a se exprima, de a-și manifesta emoțiile și de a se cunoaște mai bine pe sine. În plus, îi ajută să-și găsească individual răspunsuri la întrebări și soluții la situațiile care îi îngrijorează. Totodată, fără a critica sau a aprecia în vreun fel.

Psihologii nu sunt medici, așa că nu stabilesc diagnostice și nu prescriu medicamente, ci acordă asistență ascultând și oferind sfaturi.

Aceasta, de fapt, este principala diferență dintre un psiholog, psihoterapeut și psihiatru.

Să vorbim puțin despre complexitatea terminologiei.

Medicul psiholog este o specialitate separată. Spre deosebire de un psiholog obișnuit, acesta are o pregătire medicală, cunoștințe temeinice despre tulburările psihice și dreptul de a prescrie anumite grupe de medicamente. De fapt, acești specialiști îndeplinesc rolul de psihoterapeuți.

O altă specialitate este psihologul clinician. Acesta oferă, de asemenea, consiliere persoanelor cu tulburări nevrotice și psihotice. Însă nu prescrie medicamente, deoarece nu deține o diplomă de licență în medicină. Adică, din punct de vedere al atribuțiilor, nu este un psiholog, dar nici un psihoterapeut cu drepturi depline.

Psihoterapeutul

Acesta este un specialist cu diplomă de licență în medicină, care oferă asistență în identificarea cauzelor și eliminarea problemelor psihologice ascunse prin folosirea tehnicilor psihoterapeutice.

Spre deosebire de psihologi, psihoterapeuții nu doar ascultă, ci și tratează:

• • depresia;

  • atacuri de panică;

  • fobii;

  • dependențe chinuitoare;

  • nevroze;

  • izbucniri de agresivitate și schimbări bruște de dispoziție;

  • apatie, lipsa dorinței de a trăi viața din plin;

  • pierderea poftei de mâncare;

  • tulburări de anxietate etc.

Psihoterapeuții sunt medici, deci nu doar oferă asistență folosind tehnicile psihoterapeutice, ci și sunt autorizați să prescrie anumite grupe de medicamente.

Să analizăm unele dintre tehnicile populare folosite de psihoterapeuți.

1. Terapia cognitiv-comportamentală

Are la bază conceptul potrivit căruia cauza problemelor psihologice poate fi o percepție distorsionată a realității sau o reacție inadecvată la probleme. Prin urmare, terapia cognitiv-comportamentală vă ajută să vă reevaluați comportamentul și să faceți schimbări.

2. Terapia Gestalt

Ajută persoana să înțeleagă cum se simte și ce își dorește. Psihoterapeutul examinează îndeaproape cuvintele și comportamentul clientului, intonația și limbajul corpului. Ca urmare, acesta își exprimă observațiile și opiniile. Astfel, clientul simte stima reciprocă și începe să-și deschidă inima. De aceea, construirea încrederii ocupă un loc important în terapia Gestalt.

3. Terapia familială sistemică

Se bazează pe conceptul că familia este un sistem care se află într-un schimb constant de informații. Iar acțiunile unei persoane sunt rezultatul influenței regulilor familiei sau a acțiunilor celorlalți membri ai familiei. De aceea, psihoterapeutul lucrează cu întreaga familie pentru soluționarea problemelor.

4. Psihoterapia existențială

Abordează noțiuni precum moartea, singurătatea, sensul în viață și responsabilitatea. Ajută persoana să realizeze că:

• suntem muritori, așadar să trăim aici și acum;

• nu trebuie să ne fie frică de singurătate;

• fiecare poate să ia decizii și să ne asumăm responsabilitatea pentru acestea;

• trebuie să găsești un sens în orice lucru.

Scopul terapiei existențiale este de a ajuta clientul să-și înțeleagă propriile emoții și valori, să învețe să nu se teamă să ia decizii și să fie responsabil pentru alegerile făcute.

5. Terapia prin artă
   
   

Lucrează cu inconștientul, oferă posibilitatea, de a trăi și a înțelege conflictele intrapersonale prin creativitate. Diverse activități precum desenul, scrierea povestirilor, improvizația, terapia sandplay sunt folosite pentru a depăși inhibiția emoțională și pentru a descoperi atitudini negative sau traume. Iar apoi aceste probleme să fie soluționate.

Psihoterapeutul se ocupă de întregul spectru al tulburărilor psihice, cu excepția tulburărilor psihotice – o ramură a activității psihiatrilor.

Psihiatrul

Acesta este un medic cu studii medicale care este specializat în tulburări și probleme psihice grave. Psihiatrul oferă consiliere în următoarele cazuri:

• • forme severe de depresie;

  • tentative de suicid sau gânduri suicidare;

  • epilepsie;

  • autism;

  • idei paranoice;

  • iluzii și halucinații;

  • dependența de droguri, alcool, jocuri de noroc, medicamente;

  • schizofrenie și tulburare bipolară;

  • fobii severe;

  • demență;

  • insomnie cronică;

  • tulburări de anxietate severe, etc.

Psihiatrul este medicul care are dreptul de a pune diagnostice psihiatrice, de a prescrie medicamente cu efect sedativ și de a stabili dacă este necesară spitalizarea.

Pentru diagnosticarea tulburărilor mintale, psihiatrii folosesc diverse metode, precum:

• • examinarea glandei tiroide, pituitare și suprarenale;

  • electroencefalografia;

  • tomografii computerizate, RMN-uri, radiografii;

  • ecografia Doppler a vaselor craniene;

  • studierea funcționării sistemului nervos vegetativ.

Tratamentul, pe lângă terapia medicamentoasă, include adesea metode psihoterapeutice (de exemplu, art terapia sau hipnoterapia) și autoinstruirea.

În unele cazuri, vizita la psihiatru nu are legătură cu starea de sănătate sau cu tulburările de sănătate mintală a unei persoane, ci este necesară pentru a satisface anumite cerințe legale:

• • în cazul unei comisii de expertiză medico-militară;

  • pentru a obține permisul de conducere auto;

  • pentru a obține un permis de port-armă;

  • pentru angajarea la un serviciu cu condiții de muncă periculoase.

Acum înțelegeți deja care este diferența dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru? Pentru mai multă claritate, am adunat principalele diferențe într-un tabel.

Însă toate aceste specialități au ceva important în comun – fiecare ajută la eliminarea disconfortului emoțional și a problemelor psihologice. Așadar, simțiți-vă liberi și nu ezitați să solicitați ajutorul specialiștilor dacă simțiți că nu reușiți să vă descurcați singuri. Cu cât mai repede veți apela, cu atât mai curând veți începe să duceți o viață împlinită.

102 vizualizări